My window

1. Traduceri publicate

Secretul perlelor galbene
(Lenigme de perles jaunes) de Henry MEILLANT
a apărut la Editura Forum”, în 1991

Poet înainte de toate, descoperit de prinţul celor nouă arte pe nume Jean Cocteau, în 1949, Henry Meillant nu şi-a abandonat nicicând această carieră de adept al simplităţii profunde, la modul superior. O simplitate voit parcă de tip bachelardian – Meillant nu ascunde privilegiul de a fi un discipol al marelui filosof – care nu se dezminte nici în clipele metafizice ale construcţiei sale poetice. Meillant a parcurs itinerarul scriitorului total. În paralel, a scris numeroase piese de teatru, scenarii de televiziune (îndeosebi LHomme aux cheveux gris, dramă poliţistă), studii, eseuri şi nenumărate articole despre literatură în ansamblu şi în special despre direcţiile poeziei.
(Din Prefaţa lui Constantin CRIŞAN)
*

A la rédaction de la revue Radix” nous avons bien reçu la version roumaine du livre L’énigme des perles jaunes de Henry Meillant. L’admirable traduction de la langue de Baudelaire dans la langue d’Eminescu est réalisée par le brillant francophone, lécrivain Théodor Rogin de Bucarest.
La préface de louvrage appartient à M. Constantin Crisan, lérudit universitaire et le critique littéraire de dimension européenne. En traduisant cette oeuvre, le talentueux créateur Th. Rogin rappelle au monde occidental que, dans lespace géographique Carpatho-Ponto-Danubien vit une vaillante nation qui, depuis deux mille ans, est avide de culture, de beauté et de liberté. 
Grâce aux efforts de ce très jeune confrère, l’un des meilleurs romans policiers de la littérature française contemporaine est mis sous les regards fiévreux des lecteurs” Roumains.

Vasile Val Telceanu 
Revue bilingve de culture Radix , No.24, 1992, Mornimont, Belgique



Mircea Moga 
"Luceafărul" 5 (104), 19 februarie 1992, p. 6 (Cărţile săptămânii).

”Romanul acesta de factură polițistă a obținut în 1975 Marele premiu al romanului polițist, dar autorul său este înainte de toate... poet, cu peste douăzeci de volume la activ. A scris de asemenea piese de teatru și eseuri. Romanul tradus acum în românește de Theodor Rogin, cu o prefață de Constantin Crișan, nu e însă o întâmplare, ci se înscrie într-o serie de alte zece de aceeași factură pe care Henry Meillant le-a scris într-o carieră de peste patru decenii. Cum un roman polițist nu se povestește, lăsăm cititorului plăcerea de a-l citi, îngăduindu-ne doar să-l asigurăm că lectura nu-l va dezamăgi, nici la nivelul intrigii și suspense-ului, nici la nivelul scriiturii, fidel și frumos redate în limba română de traducător.”






Terorist din plictiseală
(Comme un refus de la planète, récits), de Alain BOSQUET
a apărut la Cartea Românească”, în 1999

Poet, romancier, eseist şi critic francez de origine rusă, născut în 1919, la Odessa. A facut studii de filologie la Bruxelles, întrerupte de izbucnirea războiului. În 1940, a fost mobilizat în armata belgiană, apoi s-a înrolat în armata franceză. Ajuns la New York în 1942, a lucrat un timp ca redactor. A participat la debarcarea în Normandia, iar în 1945-1948 a lucrat la Berlin, în calitate de ofiţer. În 1951 şi-a reluat studiile la Paris, unde s-a şi stabilit definitiv. A predat literatura franceză în mai multe universităţi americane, apoi a fost titularul catedrei de studii americane de la Universitatea din Lyon. A murit la Paris, in 1998. Bibliografia completă a lui Bosquet cuprinde peste 160 de titluri, între care numeroase volume de poezie.

*

Volumul Terorist din plictiseală cuprinde 12 povestiri traduse de către criticul, eseistul şi traducătorul Theodor Rogin, care notează – în stilul său viu, lapidar, pe ultima copertă: „Evitând cu artă subtilă să fie un «elogiu al nebuiniei» sau, dimpotrivă, un rechizitoriu al acesteia, epicul lui Alain Bosquet (1919-1998) reuşeşte să sublimeze estetic latura spectaculară a patologicului. Clasică prin structură şi modernă prin expresie, proza lui se impune prin amplul registru imaginativ şi prin marea mobilitate stilistică. Alain Bosquet este un as al magiei naratologice.
Aura Christi
Contemporanul , nr.49, 9 dec., 1999


Țapul ispășitor
(Le bouc emissaire) de René GIRARD  
a apărut la editura Nemira în 2000


Întreaga civilizatie umană decurge, după Rene Girard, dintr-o violență colectivă primordială; pentru societățile etnologice, documentele care o atestă sunt miturile (relatări ale persecuțiilor redactate din perspectiva persecutorilor naivi). Violența colectivă originară nu este însă doar o "mașină de fabricat mituri", ci și, prin intermediul mecanismului zis al țapului ispășitor, care produce evhemerist zei din victime imolate, o mașină de alimentat orice Panteon cu divinități ale violenței transfigurate.


(Cartea a fost retipărită în 2010)











Viaţa Sfântului Pavel 
(L’Avorton de Dieu. Une vie de Saint Paul) de Alain DECAUX   a apărut la Humanitas”, în 2007

„Un personaj magnific. Nebun întru Christos. Tulburator prin credinţa-i ardentă. Deconcertant prin contradicţiile sale. Prigonitor nemilos al creştinilor – metodele sale prefigurându-le pe cele ale poliţiilor politice din secolul al XX-lea –, îl recunoaşte pe Fiul lui Dumnezeu când, pe Drumul Damascului, Isus i se adresează direct. Apostol autoproclamat. Mistic și strateg. Imprevizibil. Suferind cumplit când convingerile îi sunt puse la îndoială, dar neacceptând să renunţe la vreuna dintre ele. Singurul care a înţeles că, pentru a avea viitor, creştinismul trebuie să se adreseze în primul rând non-evreilor. Epistolier grandios. Convertitor genial. Arhitect al creştinismului – unii îl consideră întemeietorul creştinismului –, îşi impune propria viziune despre Christos şi elaborează, cu mult înainte ca Evangheliile să fi fost scrise, legile care vor guverna Biserica.



2. Alte contribuţii




Lumea de Mâine, nr. 1 şi 2 / 1990 




Lumea de Mâine, număr aniversar (redactat împreună cu Constantin Crişan), 1991.

vezi art. la poz. 5, pag. Deschideri francofone
            
Radix, Mornimont, Belgia (număr în care semnătura mea figurează de 3 ori).                                                               






Zburătorul. Numărul în care a apărut prima variantă a eseului despre Anta Raluca Buzinschi: Eter şi Spiritualitate.

vezi art. la poz. 1, pag. Critică literară







Coperta numărului din Art et Poésie în care a apărut necrologul omagial Constantin Crişan, 1997.


vezi art. de la poz. 2, pag. Mes hommages
                             


La Roumanie Francophone

- Revue du Centre National d'Action Francophone de Roumanie -



Bucarest,1998










Carmen BRAD: Artă chineză din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României

catalog bilingv român-englez -

Monitorul Oficial, Bucureşti,1999












Discobolul

Revista publică un text inedit de Constantin CRIŞAN – Nicolae Iorga sau despre perfecţiunea relaţiei dintre miez şi coajă (Cuvânt rostit la redeschiderea cursurilor Universităţii de vară de la Vălenii de Munte, 1990), urmat de o consistentă Biobibliografie Constantin Crişan, întocmită de Theodor ROGIN.











The Bibliographic Expression of Eminescu’s Iconography. Photography and Fine Arts (1939-1989)

- a bibliology study -

Philobiblon, volume XIV, Cluj-Napoca University Press, 2009


(vezi textul [în lb. română] în cap. Eminescologie) 







Vlad Ţepes – Voivode and Vampire

- itinerant exhibition catalogue -

The National Art Museum of Romania and Kunsthistorisches Museum of Vienna, respectively, Ambras Castle of Tyrol, Bucarest, 2009
















3. Ecouri internaționale


Dna prof. de germanistică Lucia Gorgoi, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, a publicat în revista Mitteilungen aus dem Brenner-Archiv, disponibilă online în biblioteca digitală a Universității din Innsbruck (Austria), studiul Stoian Gh. Tudor (Hotel Maidan, 1936) und Eugen Barbu (Groapa, 1957) oder: Wie die rumänische Diktatur dem Plagiat Vorschub leistete (Mitteilungen aus dem Brenner-Archiv, Jahrgang 35, Heft 35, 2016, Seiten 93-98), care ia ca punct de plecare și de sprijin articolul meu Dosarul Eugen Barbu - Stoian Gh. Tudor, publicat în "România literară", în 2016.


ECOU ÎN MEDIUL UNIVERSITAR CLUJEAN ŞI... AUSTRIAC (Innsbruck)
- text în limba germană -




Vue d`ensemble sur  la philologie en tant que discipline d`enseignement en Roumanie (1969–2017)


"Protéiforme et complexe, la philologie a toujours eu des partisans mais aussi des détracteurs. Si l’on pense à ces deux attitudes opposées que sont celle du linguiste, sémioticien et traducteur Paul Miclău  qui, en 1983, en évoquant la traduction poétique, attirait l’attention sur le fait que le texte à traduire ne devait pas être traité comme un simple « document philologique» (1)  et celle énoncée en 2009 par le traducteur, essayiste et bibliographe de la Bibliothèque de l’Académie, Theodor Rogin, sur la complexité du travail de recherche philologique et comparatiste pour réaliser la Bibliographie Mihai Eminescu (2), on a une idée de la difficulté qu’il y a à cerner le contenu pluriel de la notion de philologie.
Même si elle se cache parfois sous des étiquettes nouvelles, même si on ne peut pas nier sa complexité et parfois son foisonnement, la philologie a actuellement en Roumanie sa place (si incertaine qu’elle soit) dans le fondement des études de lettres et de langues, et plus largement, dans l’étude des sciences humaines."


1. P. Miclău, Signes Poétiques, Editura didactică și pedagogică, București 1983.
2. Th. Rogin, Expresia bibliografică a iconografiei eminesciene, <http://theorogin.blogspot.ro/p/eminescologie.html> [consulté le 10 août 2017]; Bibliografia Mihai Eminescu. Viaţa - Opera. Referinţe (1866–1989), Editura Academiei, 1999, 2008.

Muguraş Constantinescu, Daniela Hăisan - Université «Ştefan cel Mare» de Suceava, Roumanie, în : Acta Universitatis Wratislaviensis No 3827, Romanica Wratislaviensia LXV, Wrocław 2018, 64 p.



4. Prefigurări literare



     Crochiu literar inspirat de această ilustrată a castelului Nymphenburg de lângă München – locul unde a văzut lumina zilei regele bavarez Ludovic al II-lea, sponsorul lui Richard Wagner (detalii pe care nu le cunoşteam atunci). I-am dat citire la ora de română. La finele prestaţiunii, unul dintre colegi a venit la mine şi m-a admonestat cu reproş: „Da' tu numai despre copii bogaţi ştii să scrii?” Şi eu, care sperasem să-l fac să se viseze altceva decât un (vlăstar) comunist „sărac şi cinstit” !